Pandemia ne-a dat peste cap toate planurile, ne-a afectat rutina zilnică și ne-a împins să reprogramăm evenimentele pe care le așteptam de la începutul anului, când singura noastră grijă era „Fără griji!”. Cercetașii simt dorul cuplit de activități, de ieșiri în natură, de timpul petrecut alături de prieteni, de cântările din jurul focului de tabără. De aceea suntem unii cu gândul la ceilalți, iar împreună reușim să trecem peste.
Jurnalul Cercetășesc de Pandemie surprinde noul nostru stil de viață, prin care vrem să oferim compasiune, conexiune și empatie cu fiecare dintre voi.
De obicei în perioada Paștelui noi suntem foarte activi în viața comunității noastre, la rugăciuni, pregătiri, Sfintele Liturghii, organizare administrativă etc. Anul acesta resimțim din plin neputința de a fi fizic lângă ceilalți lideri și cercetași. Totuși am reușit prin câteva inițiative să găsim soluții.
Am participat la rugăciuni pe Zoom alături de eXploratorii din Centrul Local. Iar acum în perioada Pascală participăm la Sfânta Liturghie în sufragerie, online. Când se apropie ora e o atmosferă tare plăcută pentru că ne mobilizăm toți 4, ca o patrulă, să pregătim mica noastră biserică și avem chiar și miros de tămâie în cameră. E amuzant și când ne uităm în transmisia live să vedem cine a mai intrat dintre cunoscuți și ne bucurăm să le vedem numele de parcă ar fi cu noi în cameră.
Astăzi cu siguranță masa în familia extinsă va fi tot online. Copiii noștri așteaptă momentul ‘campionatului’ de ciocnit ouă cu nerăbdare de fiecare dată și, ce să vezi, au calculat cu bucurie că anul acesta vor avea mai puțini adversari, deci mai multe șanse de câștig.
Ne rugăm mult să treacă toată lumea cu bine peste pandemie. Ne este dor de energia vieții de cercetași. Însă dincolo de toate neajunsurile reușim să surâdem și să cântăm chiar și în aceste momente. Spiritul cercetășesc ne ajută mult să rămânem încrezători, activi în moduri creative și ascultători, căci #stamacasa. E plăcut să trăim simplu și ne simțim bogați în intimitatea căminului nostru când sunetele cântării ‘Cristos a înviat’ se aud mai limpede. Paște binecuvântat tuturor!
Cristina Farcaș, Centru Local “Adormirea Maicii Domnului” București
Paștele 2020 a fost puțin diferit față de ceilalți ani, pentru că nu am mai putut sărbători în familia mare. A fost însă frumos să îl putem sărbători în familia restrânsă: am făcut pască cu mama în video-call spunându-mi pașii, am învârtit sarmale amândoi, am vopsit câteva ouă să avem ce ciocni și apoi în duminica Paștelui am petrecut în familie, am ascultat Sfânta Liturghie și ne-am bucurat de timpul petrecut împreună.
Sabina și Alex Grigore, Centrul Universitar București
În fiecare an între 15 martie – 15 aprilie, la nivel global, se serbează „Luna Pădurii”, un eveniment ce are rolul de a evidenția rolul pădurii în menținerea echilibrului în natură iar una din legile cercetașului spune: Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura şi este bun cu animalele.
Aceasta sărbătoare își are începuturile încă din 1872, în SUA, ca o consecință firească a accentuării despăduririlor. În România, prima data a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor și Instrucției Publice, sub denumirea „Sărbătoarea sădirii arborelui”.
Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejare a biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă etc.
La nivel global, pădurile acoperă momentan mai puțin de 30% din suprafața terestră. În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul 20, ajungând astăzi la 27,45% (potrivit Greenpeace România). Astfel, ne aflăm mult sub media țărilor UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35% (Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Conform unui studiu Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România în intervalul 2000-2014 am pierdut câte 3 ha/ oră.
Datorită tăierilor efectuate de om și a unor calamități naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile, astăzi există suprafețe întinse pe care pădurea a fost distrusă.
Efectele despăduririlor duc la:
eroziunea solului și, implicit, scăderea fertilității lui;
inundații și alunecări de teren;
creșterea concentrației CO2 atmosferic și scăderea celei de oxigen;
reducerea precipitațiilor prin scăderea cantității de apă din atmosferă, rezultată din “transpirația” plantelor;
creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură;
dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile;
Pentru că suntem într-o perioadă unde activitatea s-a stopat la nivel global, natura a început ușor să se vindece sau cel puțin să respire. Chiar dacă nu putem ieși din casă să mergem să plantăm, ne putem gândi și planifica mai bine pentru la anul să creștem gradul de conștientizare în comunitatea noastră, fie că este vorba despre implicarea ei în acțiuni concrete, fie că este vorba despre implicarea autorităților locale.
Dar ne putem aduce aminte cum a fost anul trecut la evenimentul de plantare de Luna Pădurii. Știați că?
12 grupuri de cercetași au avut acțiuni de plantare în comunitățile lor locale;
1028 de cercetași au plantat în 2019 alături de alți membri ai comunității: părinți, bunici, prieteni, etc;
[Interviu acordat de Mihaela Gîrleanu, director executiv ONCR în campania #ONGprezent! derulată de FDSC]
Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?
Definitoriu. Vă puteți imagina 7000 de copii și tineri din toate colțurile țării, prin orașe, parcuri și păduri, cu gurile până la urechi, cu urechile roșii de la frigul încă de afară, cu o poftă nebună de viață, îndrumați atent de voluntarii noștri, weekend de weekend?
Am suspendat toate activitățile față în față destinate copiilor și tinerilor, evenimentele din această perioadă și deplasările. E o provocare să te gândești cum o activitate educativă derulată preponderent în natură se poate muta în online sau cum poți crea alternative pentru o tabără cu 500 de tineri la poalele muntelui. Dar, cercetașii sunt creativi și găsesc mereu soluții.
O provocare este legată de un proces democratic, la care ținem foarte mult și care este planificat anual în luna aprilie: Adunarea Generală a organizației reunește în mod natural peste 100 de persoane, reprezentanți din toate grupurile de cercetași de la nivel local.
La noi, Adunarea Generală are mandatul de a oferi descărcarea de gestiunea și aprobarea bilanțului. Suntem deschiși în a primi sugestii pentru acest proces astfel încât să ne putem respecta obligațiile și termenele legale sau a ne alătura unui demers care solicită o derogare cu privire la depunerea bilanțului pentru ONGuri până când putem organiza din nou întâlniri mari.
2. Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?
Cercetășia, prin crearea de experiențe de învățare în natură, dezvoltă abilități de viață în rândul copiilor și tinerilor, și îi împuternicesc, mai ales pe tineri, pentru a fi activi în comunitate prin investirea de încredere în ei și creşterea încrederii în abilitățile proprii.
Poate este un pic devreme să vorbim despre impact direct în cazul beneficiarilor noștri, însă în aceste momente de criză, ne e cu atât mai ușor să ne dăm seama cât de mare e nevoia de fi pregătit pentru viață, de a ști cum să reacționezi în situații dificile, de a fi empatic, de a fi solidar, de a găsi soluții creative, de a fi flexibil, de a avea încredere etc.
Așadar, acum când activitatea este suspendată e mai ușor să-ți dai seama ce impact are organizația în comunitate, cât de multe lucruri faci în mod curent și cât entuziasm este la mijloc. E un moment bun de reflecție și de apreciere pentru munca voluntarilor și de conștientizare totodată a rolului pe care îl avem la nivelul comunității.
Dar vorbind despre impact, mă opresc un pic la impactul emoțional pe care îl poate genera această perioadă. Imediat ce a apărut primul caz confirmat am alcătuit un Grup de Răspuns Rapid – i-am spus noi, mandatat să ia măsuri și decizii privind activitatea cercetășească în timpul acestei perioade de criză. Principiul după care ne ghidăm în grup este transpunerea măsurilor de la nivel național proporțional în activitatea organizației. Vinerea trecută, după o săptămână în care mare parte din comunicările către cercetași erau despre COVID-19, am avut un moment puternic de – mâine e sâmbătă și nu mergem “la cercetași” și asta ar putea crea o stare și mai mare de disconfort -. Ori asta m-a făcut să înțeleg și mai îndeaproape cât de important este să avem echilibru în acest moment: să luăm măsurile de precauție necesare contextului, dar să continuăm activitatea, să dezvoltăm resurse, să ne luăm timp să găsim soluții, să fim creativi și să mergem mai departe cu încredere.
3. Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?
În ce privește componenta educațională:
La nivel internațional are loc o ediție specială JOTI – e o jamboree* online – în care cercetași din toate colțurile lumii se pot conecta online, într-un spațiu sigur; pe parcursul unui weekend pot participa la cursuri despre sănătate, bunăstare și siguranță online, pot juca jocuri unii cu alții și conduce activități distractive, se pot conecta la alte culturi și lega noi prietenii (* tabără specifică cercetașilor, cu scop educativ, care reunește mii sau sute de mii de tineri din toată lumea, de obicei într-un spațiu natural)
La nivel național au început să aibă loc, mai timid la început, întâlnirile săptămânale online – copiii sunt curioși să încerce lucruri noi, așadar voluntarii noștri adaptează activități la contexte online
În mod cert resimțim limitarea legată de deplasarea în natură și de imposibilitatea de a ne derula activitatea în grupuri mici (patrule) așa cum suntem obișnuiți, dar suntem optimiști și ne propunem să folosim contextul pentru a crea cât mai multe oportunități în mediul online.
În ce privește componenta de informare și educare împotriva răspândirii COVID-19, am demarat două inițiative de solidaritate cercetășească:
intern, alcătuirea unei baza de date cu cercetași care pot sprijini voluntar, în cazuri de urgență, în medii dinamice, organizate de alte persoane sau instituții
sprijinirea persoanelor din proximitate (vecini), care sunt vulnerabile și au nevoie de ajutor la cumpărături (alimente, medicamente) sau alte urgențe – în special persoanele peste 60 de ani sau persoanele cu probleme medicale și cu imunitatea compromisă
4. Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?
În primul rând cred că este de datoria și responsabilitatea noastră să integrăm nevoia actuală a comunității în planul nostru de acțiune. Datoria noastră este să fim un exemplu unul pentru celălalt și să fim voluntari, cu prioritate în perioada următoare, împotriva răspândirii COVID-19.
În al doilea rând, avem nevoie de solidaritate între noi, dar mai ales între noi și autorități. Este necesar să avem încredere că fiecare parte face în acest moment tot ce poate și știe mai bine. Mediul nonguvernamental, în mod colectiv are zone de expertiză care pot fi valorificate în această perioadă și puse la dispoziția autorităților/ publicului.
5. Ce mesaj ai avea de transmis publicului Știri.ong?
Același pe care l-am transmis și voluntarilor noștri: Citiți și dați mai departe doar informații clare, din surse sigure și care pot ajuta, hrăniți-vă, beți apă, respirați, odihniți-vă, faceți mișcare și relaxați-vă deopotrivă, râdeți cu poftă, fiți creativi și empatici, fiți responsabili și aveți încredere, suntem aici să ne ducem mai departe misiunea de a trăi într-o lume mai bună și a de a fi o comunitate de sprijin, unul pentru celălalt!
Ora Pământului durează doar 60 de minute (20:30-21:30 ora locală), are loc în ultima săptămână a lunii martie a fiecărui an și constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice. Practic, de către toți locuitorii planetei Pământ.
Pentru a vă antrena puțin în timpul zilei ca să nu vă ia prin surprindere acest mic gest (de a sta pe întuneric timp de o oră) vă propunem câteva exerciții de pregătire înainte și în timpul.
Pasul 1: Exersează în timpul zilei cu aceste tips&trick
Citește cât timp este lumină, ca pe seară să nu fie motive de nevoie. Poți începe chiar cu acest articol, dacă nu ai făcut-o deja sau acest articol.
Gătește pe timp de zi, ca seara să nu ai nevoie să folosești aparatele electrocasnice.
Gândește-te la următoarea întrebare: Cât crezi că s-ar economisi dacă fiecare persoană din România ar stinge lumina de Ora Pământului? (răspunsul aici)
Reciclează maculatura și alte obiecte din casă (Sigur ai găsit câte ceva care nu-ți trebuie, după ce ai avut atâta timp să îți pui ordine-n lucruri.) (Dacă ai nevoie de sfaturi pentru o reciclare corectă, poți să vezi aici.)
Acum că ați robotit toată ziua prin casă și v-ați pregătit (ați lecturat, ați sortat, ați gătit) este timpul să luați o pauză, să vă relaxați și să vă puneți ordine și în gânduri.
Pasul 2: Ia-ți o oră liberă între 20:30-21:30 și meditează
Stinge lumina în toată casa (asta înseamnă și televizorul) pentru a avea parte de o atmosferă calmă și liniștită.
Dați drumul la muzică pentru a vă relaxa.
Meditați la toate lucrurile frumoase din viața voastră și la ceea ce vă face fericiți.
Gândește-te la ce lucruri poți face atunci când nu mai #staiacasa pentru a ajuta și proteja natura.
În final, lăudați-vă pe internet prietenilor voștri cu ce mâncăruri delicioase ați preparat, ce ați citit și câteva gânduri despre cum veți contribui la a proteja natura. Puteți însoți pozele sau gândurile cu #leapsapentrunatura și/ sau #orapamantului.
“Stau acasă, fiindcă-mi pasă!
Lumina-o sting,
Lumânarea o aprind,
Cu veselie mă cuprind.
Device-urile le opresc, Pe canapea mă tolănesc. Planeta o salvez, Cât timp mă recreez.”
Ora în care Palatul Parlamentului, Turnul Eiffel și chiar Piramidele din Giza intră în beznă
Poate că în ultimul timp ați tot auzit informații despre noile animale pe cale de dispariție, distrugerea stratului de ozon din atmosferă sau topirea ghețarilor. Ei bine, toate aceste lucruri sunt efecte ale încălzirii globale, iar aceasta are ca și cauză principală poluarea. Cine poluează? Exact, oamenii.
Acum câțiva ani, pe vremea când ultimul rinocer alb mascul încă mai trăia, o mână de oameni din Sydney au decis să tragă un semnal de alarmă asupra cantității mari de dioxid de carbon care se elimină în atmosferă la producerea energiei electrice și au creat proiectul ”Earth Hour” (”Ora Pământului”).
Ora Pământului durează doar 60 de minute (20:30-21:30 ora locală), are loc în ultima săptămână a lunii martie a fiecărui an și constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice. Practic, de către toți locuitorii planetei Pământ.
Pentru că cercetașii au ca scop să lase lumea aceasta un pic mai bună decât au găsit-o pare că proiectul Ora Pământului se pliază perfect pe activitățile noastre, motiv pentru care începând cu anul 2018 Cercetașii României s-au alăturat oficial proiectului.
Anul acesta în contextul epidemiei vă sugerăm să fiți responsabili și să respectați instrucțiunile autorităților de a rămâne în casă pentru siguranță. Cu toate acestea, vă sugerăm ca în timp ce lumina este stinsă să stați întinși pe spate, să ascultați ce muzică vă place sau vă liniștește și să meditați la toate lucrurile frumoase din viața voastră, la ceea ce vă face fericiți și la un lucru pe care l-ai face să ajuți natura atunci când vei putea ieși din casă.
Așteptăm cu nerăbdare gândurile voastre dacă vreți să ni le împărtășiți. Pe curând! Haideți să facem din Ora Pământului un eveniment național! 🙂
Poate și tu ești una dintre persoanele care au întrebat grupul de oameni cu eșarfe la gât ”ce cercetează?” și ai rămas puțin uimit de spiritul lor de aventură și omogenitatea lor ca și grup. Răspunsul e simplu: nu cercetează nimic.
Pentru cei care fac parte din Organizația Națională Cercetașii României, cercetășia reprezintă un mod diferit și calitativ de a-i educa pe toți cei care intră în contact cu activitățile specifice. Cum funcționează acest proces? Metoda Scout este lucrul care stă la baza fiecărei acțiuni ce se întâmplă în cadrul ONCR. Aceasta are în componență 6 arii de dezvoltare ce au rol în a oferi un echilibru fiecărei activități pentru a creea un mediu favorabil dezvoltării armonioase a cercetașilor.
Mai mult de atât, cercetășia reprezintă un mod de viață pentru fiecare persoană care alege să urmeze Legea și Promisiunea Cercetașului, concentrându-se și asupra conceptului de a învăța prin acțiune. Toate lucrurile menționate mai sus se petrec în natură, punându-se accent pe un sistem de progres personal care e specific fiecărei ramuri de vârstă, căutându-se mijloacele cele mai adecvate prin care un cercetaș îți poate urmări dezvoltarea.
Sprijină și tu programul de educație cercetășesc oferit în prezent celor peste 6000 de copii și tineri, descărcând și completând formularul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit de aici
Suntem mai mult de 60 de milioane de cercetași în întreaga lume, uniți printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune și o Lege. Totul a început atunci când o mână de tineri au avut curajul să-și pregătească cortul, bocancii și să plece la drum spre o aventură încă necunoscută. Tabăra a avut un adevărat succes și le-a demonstrat atât participanților, cât și liderului lor, Robert Baden-Powell, faptul că activitățile desfășurate și metodele aplicate și-au atins scopul de a contribui la educarea și formarea tinerilor.
Cine a fost Robert Baden-Powell?
Născut în Londra pe 22 februarie 1857, Robert Baden-Powell a fost un profesor, un artist, un scriitor și un erou național al Angliei. Copil fiind, a iubit dintotdeauna natura, aventura și animalele. S-a alăturat forțelor militare, descoperind astfel noi tehnici de învățare și noțiuni utile supraviețuirii în natură. Așadar, în 1907 acesta organizează o tabără-experiment pe Insula Brownsea la care iau parte 20 de tineri cercetași. În felul acesta ia naștere cercetășia așa cum o știm noi astăzi.
„Un cercetaș este prieten cu toata lumea”, a scris BP în ”Scouting for Boys”. Această carte a schimbat perspective, fiind publicată în peste 100 de milioane de exemplare reușind să lanseze o mișcare cunoscută în toate părțile lumii, deținând titlul de cea mai importantă organizație de tineret la nivel mondial.
Din 1941 Baden-Powell trăiește prin milioanele de cercetași încurajați să se ridice, să își afirme valorile în care ei cred și să își lase amprenta în societate, amintindu-ne să ne păstrăm mereu sufletul liber.
Astăzi cercetășia continuă prin dăruirea și implicarea activă a celor 60 de milioane de membri din 224 de țări. Punând laolaltă ingrediente unice precum spiritul de aventură, educația și distracția, cercetășia reușește să se adapteze la o lume aflată într-o permanentă schimbare dar mai ales la dorințele și interesele diferite ale tinerilor de pe glob. Fiind inspirați de către fondatorul lor, cercetașii ajută la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniți ca indivizi și joacă un rol constructiv în societate.
Cercetășia este o mișcare cu adevărat mondială și are un impact pozitiv nu doar în viața fiecăruia dintre noi, a membrilor ei, dar și a celor a căror viață o atingem într-un fel sau în altul prin fapta bună pe care-o facem în fiecare zi.
Iar ăsta-i modul prin care vă propun să-l sărbătorim pe BP astăzi – să ne gândim, fiecare dintre noi, care-a fost rolul cercetășiei în viața noastră și care-au fost oamenii în viața cărora am avut o contribuție pozitivă, indiferent cât de mică, mulțumită lui.
Creăm împreună o lume mai bună încercând să fim noi înșine mai buni, câte un pic în fiecare zi.
Proiectul „Lumina Păcii de la Betleem” a fost inițiat în 1989 de către cercetașii din Austria si a devenit deja o tradiţie prin care mii de cercetaşi încearcă să lase în urma lor puţin bine, puţină linişte, puţină pace în sufletul aproapelui lor, în comunităţile în care trăiesc şi în ţările din care provin.
Astfel, anual are loc la Viena o ceremonie ecumenică (o ceremonie religioasă la care participă reprezentanţi ai diferitor confesiuni creştine: catolici, ortodocşi, anglicani, protestanţi, evanghelişti etc.) în care se oferă ca simbol o flacără aprinsă de la Grota de la Betleem. Distribuirea acesteia în Europa (cât şi în afara Europei) semnifică angajamentul și dorinţa cercetaşilor de a promova atât ecumenismul, cât mai ales PACEA ca modalitate de a relaţiona cu ceilalţi (fie că vorbim de relaţia cu cei din jur, de relaţii între ţări, de relaţii între confesiuni/ Biserici etc.).
Sub motto-ul “Seek Peace and Pursue it”, ceremonia de distribuire a Luminii Păcii de la Viena din acest a avut loc pe data de 14 decembrie la Biserica Sf. Leopold, parohia DONAUFELD, Kinzerplatz 19, 1210 Viena.
An de an, cu ajutorul cercetașilor inimoși, Lumina din peștera Bethleemului ajunge și în România.
Delegatia României a fost alcătuită din aproximativ 60 de cercetași, din 10 centre locale care în drumul lor spre casă s-au oprit în mai multe localități pentru a împărtăși mesajul de pace: Mănăstirea Hodoș – Bodrog, Arad, Deva, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Constanța.
Împărtășim cu voi Mesajul de pace din acest an:
Viața omului a fost dintotdeauna sub semnul căutărilor, frământărilor, nelămuririlor și al întrebărilor. Acum 2000 de ani, Hristos a coborât în Ieslea Bethleemului pentru a răspunde acestor căutări și a ne învăța adevărată taina a vieții omului. El ne-a arătat că Iubirea este mai presus de judecată, de stigmatizare, de condamnare. În urmă cu 30 de ani, în 1989, răspunsul căutărilor a apărut sub simbolul ecumenismului, prin prima ceremonie Lumina Păcii organizată în Austria. Societatea de astăzi, răspunde acestor căutări prin împliniri personale, ce satisfac superficial nevoile egoiste ale ființei umane. Noi credem însă, că sufletul omului tânjește după Pacea interioara, după Lumina Bethleemului, care ne învață să ne iubim aproapele, să îl acceptam și să îl primim cu bratele deschise în comunitatea noastră. E de datoria noastră să ne însușim dragostea autentică pentru frații noștri și să transmitem mai departe Lumina Păcii, scriind astfel, istorie prin Dialogul Păcii și al iubirii.
În următoarea perioadă au loc ceremoniile din țară:
Bucuresti – 19.12.2019 ora 19:30, Catedrala Sf. Iosif (Palatul Arhiepiscopal, Strada General H. M. Berthelot 19)
Navodari – 19.12.2019
Iași – 21.12.2019 ora 11.00
Brașov – 21.12.2019
Bacău – 22.12.2019
Onești – 22.12.2019
Pildești – 23.12.2019 ora 17.00
Pitești
Tecuci
Fii Gata Oricând să aduci Lumina Păcii și în comunitatea ta!
Acest proiect s-a născut din nevoia cercetașilor de a se implica în viața comunității locale și de a contribui la bucuria celor care se pregătesc de sărbătorile de iarnă. An de an, grupurile locale de cercetași din diverse regiuni ale țării organizează în orașele lor cea mai mare campanie de strângere de fonduri, cu scopul de a folosi donațiile pentru a-și susține activitățile sau pentru a sări în ajutorul celor mai puțin norocoși. Înarmați cu hârtie de împachetat, panglici colorate și multă voie bună, tinerii cercetași dau o mână de ajutor la împachetarea originală a cadourilor de Crăciun, căci „Cercetaşul este util şi îşi ajută semenii în orice situaţie, este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii”.
Pe lângă ajutorul și susținerea financiară a mișcării cercetășești, „Ordinului Cadoului Fermecat” are o puternică latură educațională, deoarece tinerilor le sunt antrenate abilitățile de comunicare, de lucru în echipă, organizatorice și creativitatea.
Anul acesta, găsiți spiridușii cercetași ai lui Moș Craciun în peste 25 de locații. Lista detaliată o puteți consulta aici.
Ioana Tosa, membră în cadrul Centrului Local Cetatea Roșie Sibiu, a obținut premiul de „Cel mai activ coordonator de voluntari implicat în proiecte de/pentru tineret”, la Gala Tineretului Sibian.
Ioana este membră la cercetași de 20 de ani, fiind implicată activ inițial în Centru Local Scouts Cluj. În prezent, Ioana și-a schimbat domiciliul la Sibiu și o dată cu această schimbare a început să devină activă în grupul de cercetași de la nivel local. La foarte puțin timp a început să-i inspire și pe tinerii din Sibiu și să continue să lase lumea mai bună, implicându-se cu dedicație în educație.
