Autor: comunicare

Jurnal Cercetășesc de Pandemie (#3): Paștele Ortodox

Publicat pe de comunicare

Pandemia ne-a dat peste cap toate planurile, ne-a afectat rutina zilnică și ne-a împins să reprogramăm evenimentele pe care le așteptam de la începutul anului, când singura noastră grijă era „Fără griji!”. Cercetașii simt dorul cuplit de activități, de ieșiri în natură, de timpul petrecut alături de prieteni, de cântările din jurul focului de tabără. De aceea suntem unii cu gândul la ceilalți, iar împreună reușim să trecem peste.

Jurnalul Cercetășesc de Pandemie surprinde noul nostru stil de viață, prin care vrem să oferim compasiune, conexiune și empatie cu fiecare dintre voi.

______________________________________________________________________________

„Pentru mine, Paștele a fost întotdeauna despre familie. Provin dintr-o familie extinsă relativ mare, iar Paștele era primul moment din an care ne găsea pe toți împreună, în casa bunicilor de la țară. 

Dintre toți anii,  acesta a fost primul care ne-a prins departe unii de alții. Am sărbătorit Paștele acasă, în București, alături de prietenul meu și unul dintre cei mai vechi și mai buni prieteni precum și de cele două pisici ale noastre. Vineri și sâmbătă am încercat să gătim câteva dintre mâncărurile tradiționale mai puțin complicate (ceea ce ne-a luat, fără exagerare, ambele zile cu totul), iar duminică ne-am bucurat de rezultatele eforturilor noastre culinare, am ciocnit ouă roșii și câte un pahar cu vin, iar apoi am vorbit cu familiile noastre prin videocall. 

Am vrut să tratez aceste zile libere ca pe o pauză, astfel încât să pot reveni la finalul lor motivată și încărcată de energie. Le-am petrecut, în cea mai mare parte, fără internet și bucurându-mă de compania celor de lângă mine.

Nu sunt foarte sigură că m-aș mai înscrie la frământat cozonaci, însă experiența per total a fost, deși altfel, plăcută și interesantă.”

 Oana Ghiocea, vicepreședinte ONCR, CL Craiova

______________________________________________________________________________

Paștele sărbătorit la Centrul Cercetășesc Nocrich

„Aflându-ne în plină pandemie, am decis că este mai bine să rămân la Nocrich și să petrec aici Paștele. Cred că a fost una dintre cele mai multiculturale sărbători pe care le-am petrecut până acum. Am făcut împreună cu restul echipei cozonacii și pasca, am vopsit ouăle și a fost interesant pentru că în felul acesta vedeam diferențele culturale. Pe lângă asta, ne-am distrat copios, am încercat să jucăm un joc de societate și, la final, seara s-a încheiat cu vânătoarea ouălor de ciocolată noaptea, prin ploaie. Toate aceste amintiri au făcut din primul Paște la Nocrich un Paște diferit și special!  „

Beatrice, România

„Paștele la Nocrich a fost o experiență frumoasă, alături de oameni dragi. Am încercat să le arătăm și celorlalți care sunt tradițiile și obiceiurile noastre. Fiecare a contribuit, iar pentru voluntarii internaționali a fost cu adevărat o experiență specială. „

Nadia, România

„Mi-am petrecut ziua de Paște alături de familia din România. A fost un moment minunat și unic datorită locului, iurtei și, bineînțeles, a sentimentului de comuniune. Am descoperit o mulțime de tradiții, chiar și o nouă religie, iar pentru mine asta reprezintă un moment în familie. Mi-a făcut plăcere să cânt cu celelalte persoane și să ne rugăm împreună. Cel mai important lucru este ca am fost alături unii de ceilalți.  „

Camille, Franța

„Ceea ce face ca Nocrich să fie unic este multiculturalitatea sa. Așa că am sărbătorit Paștele de două ori. Pentru primul, am pregătit diverse tradiții din religia catolică, cum ar fi alergatul după ouăle de ciocolată în grădină, la fel cum obișnuim să facem și în Franța, și am mancat dulciuri tipice tradiției din Costa Rica. 

Sărbătorindu-l pe cel de-al doilea, a fost interesant să văd Paștele printr-o altă religie, prin prisma tradițiilor ortodoxe, și anume vopsitul ouălor roșii sau prepararea de cozonaci și pască. Mă simt norocos că am reușit să iau parte la toate acestea în Nocrich. „

Tristan, Franța

„Pentru mine a fost un Paște special pentru că am reușit să văd diferite tradiții, cum ar fi coloratul și ciocnitul ouălor sau gătitul mielului. Experiențele din acest Paște m-au impresionat și consider că asta este una din cele mai frumoase amintiri pe care le am aici în Nocrich. „

Bryan, Costa Rica


Jurnal Cercetășesc de Pandemie (#2): Comunitate

Publicat pe de comunicare

Pandemia ne-a dat peste cap toate planurile, ne-a afectat rutina zilnică și ne-a împins să reprogramăm evenimentele pe care le așteptam de la începutul anului, când singura noastră grijă era „Fără griji!”. Cercetașii simt dorul cuplit de activități, de ieșiri în natură, de timpul petrecut alături de prieteni, de cântările din jurul focului de tabără. De aceea suntem unii cu gândul la ceilalți, iar împreună reușim să trecem peste.

Jurnalul Cercetășesc de Pandemie surprinde noul nostru stil de viață, prin care vrem să oferim compasiune, conexiune și empatie cu fiecare dintre voi.

„Deși se simte ca o pauză din vechea rutină, carantina clar nu înseamnă pauză de la cercetasi. Fie că sunt cursuri de yoga, ateliere de noduri sau de origami, am avut mereu ceva interesant de făcut „la centru”. Cu patrula ținem strâns legătura și ne vedem oricând este lansată o provocare sau avem ateliere bazate pe funcții.”

Bianca Băluță, eXplorator, CL „Lotus” Tulcea

______________________________________________________________________________

„Pentru mine perioada asta de carantină reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale mele. Sunt un om al oamenilor – viața mea era clădită pe interacțiune socială și schimb de energie zilnic. Acum cât stau în carantină încerc să mă redescopar – citesc mai mult, gătesc tot ce-mi poftește sufletul, învăț să lucrez în diferite programe de editare sau să scriu. De altfel, nu pot să nu cercetășesc nici dacă trebuie să pastrez normele de distanțare socială – caut să fac ce știu mai bine și am învățat la cercetași încă de când eram mică – să ofer sprijin acolo unde mi se cere. Să mă asigur că oamenii din jurul meu sunt stabili din punct de vedere emoțional, ofer ocazional meditații la română pe zoom pentru cei de clasa a 12-a și încerc să donez ori de câte ori am ocazia pentru echipamentul medical.”

Anda Mărtinaș, senior, CUB București

______________________________________________________________________________

„Nu cred că trebuie să fii cercetaș pentru a face acțiuni de voluntariat sau caritabile, cred că depinde de felul fiecăruia.

Ce fac concret în această perioadă? În primul rând îmi este foarte greu cu această distanțare socială, eram obișnuită să fiu înconjurată de prieteni, să mergem să cântăm împreună la chitară, să ieșim la plimbări, să socializăm… Zilele acestea am încercat să ofer ajutorul comunității. Primul lucru, a fost să realizez un ziar local, online, cu sfaturi pentru această perioadă, activități de petrecere a timpului, rețete și testimoniale. Apoi, în fiecare zi de la ora 17, avem ora de lectură. Am citit cărți dintr-o colecție foarte simpatică, despre personalități ale lumii, actuale sau din trecut. Avem și un grup cu producători locali, am fost plăcut surprinsă să văd cum ia amploare și acest proiect!

Am construit o platformă online, cu medici, care doresc să ajute oamenii în această perioadă de criză. E fain să vezi cum toți prietenii vor să ajute, seara pui capul pe pernă împlinit…

Iar acum, de o săptămână, m-am specializat în cusut la mașină, facem măști pentru oamenii din Cristian. Iar ne-am strâns o gașcă faină de prieteni și ne-am pus pe treabă!

Sunt zile în care ajut o prietenă de la un ONG, să livreze produse bătrânilor, în această perioadă.

Totuși, așteptăm cu nerăbdare să ne vedem cu toții! După ce trece nebunia asta o să facem un mega party la noi în curte!” 

Bogdana Grapa, Lider,  CL „Ion Soiu” Cristian