Cercetaşii suceveni
O mână de oameni dispuşi să facă educaţie, fără a aştepta în schimb beneficii materiale, duc o muncă asiduă pentru a îndruma copii de şcoală generală şi tineri de liceu spre tot felul de activităţi care să le dezvolte personalitatea şi să-i facă sensibili la greutăţile prin care trec semenii lor.
Reuniţi în filiala Suceava a Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, aproape o sută de tineri, îndrumaţi de liderii lor, îmbină excursiile şi competiţiile creative cu acte de caritate şi acţiuni de protejare a naturii, toate voluntare.
Organizaţia locală a cercetaşilor, condusă de Vasile Varzariu, s-a dezvoltat foarte mult pe parcursul anului trecut. Numai în municipiul Suceava numărul membrilor s-a dublat faţă de 2007, ajungând la aproape o sută. Lor li se adaugă alţi membri de la centrele satelit, din Vama, Liteni, şi, în curând, Rădăuţi.
Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu noţiunea de cercetaş, trebuie spus că aceste organizaţii sunt dedicate copiilor şi tinerilor, adulţii care sunt liderii lor făcând eforturi să-i implice în tot felul de activităţi interesante şi să le acorde o educaţie complementară şcolii.
La Suceava, cei mai mici cercetaşi au şase ani, în timp ce o doamnă de 56 de ani este cel mai vârstnic membru al organizaţiei.
În lumea cercetăşiei, copiii din clasele I-IV sunt lupişori, cei de gimnaziu sunt temerari, iar elevii de liceu au gradul de exploratori.
Curăţenie şi plantări de arbori, în pădurea de la Adâncata
Când vine vorba de activităţile în care au fost implicaţi aceşti copii în ultima vreme, liderii organizaţiei locale au foarte multe de spus.
Prima acţiune importantă de anul trecut s-a desfăşurat în primăvară şi a constat în plantarea de puieţi în pădurea Adâncata. Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul programului naţional „Milioane de oameni, milioane de copaci”, în colaborare cu Direcţia Silvică. Tot aici, după ce au văzut câtă mizerie este adunată în pădure, tinerii s-au gândit la o acţiune de ecologizare.
„S-au strâns atunci foarte multe gunoaie de pe o suprafaţă mică de pădure. Am strâns în jur de 100 de saci menajeri cu tot felul de mizerii. A fost foarte important pentru educaţia copiilor, şi-au dat seama la ce se ajunge dacă aruncă gunoaiele pe stradă şi au zis că în viaţa lor nu o să mai arunce nimic pe jos”, ne-a spus Sânziana Râşca, liderul unităţii exploratori din cadrul Centrului Local Suceava al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României.
Cercetaşii de şcoală primară, cei mai buni din ţară
Organizaţia locală a cercetaşilor se mândreşte foarte mult cu lupişorii, membrii din clasele primare, care s-au dovedit cei mai buni din ţară la categoria lor de vârstă.
În luna mai a anului trecut, la tabăra de lupişori desfăşurată la Tecuci, reprezentanţii filialei locale au luat locul I. Ei au trecut prin probe de genul orientarea cu busola, săritul cu sacul, căratul apei cu lingura şi au susţinut momente artistice constând în piese de teatru şi cântece, toate în aer liber, într-o tabără în care s-au adunat copii din toată ţara.
„În principal promovăm spiritul de muncă în echipă. De fiecare dată când mergem undeva, copiii lucrează în patrule, iar fiecare are o responsabilitate în cadrul acesteia. De exemplu, unul strânge banii pentru biletele de tren, altul le cumpără, cineva se interesează de tricourile de care avem nevoie, caută sponsorizări, fiecare are o responsabilitate în patrula sa. Ideea este să-i învăţăm să lucreze în echipă, la şcoală se lucrează foarte mult individual şi noi încercăm să fim complementari şcolii, să-i facem să fie mai integri”, explică Sânziana Râşca, subliniind că în tabere tinerii îşi gătesc şi hrana singuri.
Pe parcursul anului trecut, cercetaşii suceveni au participat la mai multe tabere de acest gen, cel mai important câştig fiind cel că au ieşit în natură şi au fost învăţaţi să lucreze în echipă.
Ajutoare pentru sinistraţi, cadouri pentru bătrâni şi orfani
În luna august a anului trecut, mare parte dintre cercetaşii suceveni erau prezenţi la Vatra Moldoviţei, reuniţi în tabăra organizată de centrul local.
Cum o parte a populaţiei judeţului trecea atunci prin momente grele, încercând să se refacă după dezastrul lăsat în urmă de inundaţii, cercetaşii au luat atitudine.
„Copiii s-au autosesizat şi au strâns ajutoare, constând în mâncare, pături, chiar şi bani, fiind vorba de contribuţii strânse de ei şi părinţii lor, dar şi de sponsorizări, adunate tot de membrii noştri. Împreună cu poliţia, implicată în această campanie, copiii au mers la Brodina şi au dus ajutoare. Când au văzut cum se scoteau cărţile din şcoli pline de noroi ei au propus să mai facem încă o acţiune caritabilă. Au căutat sponsorizări, cei de la Selgros ne-au ajutat cu ghiozdane, cei de la Muşatinii cu rechizite, au mai strâns caiete şi dulciuri de acasă, şi le-au dus la copiii de acolo”, povesteşte Sânziana Râşca.
Acţiunile de caritate ale cercetaşilor au continuat şi de Crăciun. Membri de la Şcoala Miron Costin din cartierul Burdujeni au strâns mai multe donaţii, cu sprijinul profesorilor, pe care le-au dus bătrânilor de la azilul din Bogdăneşti. În mijlocul bătrânilor, cercetaşi din Suceava şi cei din Vama au realizat un program artistic, compus din urături, colinde şi momente de muzică folk.
Nici copiii orfani nu au fost uitaţi, cercetaşii de la categoria „exploratori” deplasându-se la căminul de la Dolhasca, cu jucării, hăinuţe şi dulciuri. Aici cercetaşii au încropit o serie de jocuri cu orfanii, care s-au întins pe parcursul mai multor ore.
„Toţi copiii de acolo îşi umpleau timpul uitându-se la televizor. Ne-am bucurat că le-am putut oferi şi altceva”, explică Sânziana Râşca.
Fără bani, dar cu multă pasiune
Toate aceste acţiuni s-au făcut din banii cercetaşilor şi ai părinţilor lor, precum şi ai unor sponsori. Cum bani nu prea există, părinţii copiilor şi tinerilor sunt cei care suportă cea mai mare parte a cheltuielilor atunci când aceştia pleacă într-o tabără sau o acţiune de ajutorare.
„Părinţii le cumpără echipament de munte, le mai asigură şi transportul atunci când nu avem noi posibilităţi. Pentru a economisi bani mergem în călătorii cu trenurile personale, căutăm cele mai ieftine variante. Noi, liderii, facem voluntariat pur. Pentru mine, care sunt studentă, e mai simplu, însă pentru cei care sunt şi angajaţi, au şi familie, e şi mai greu. Nu ne plângem însă, asta este alegerea noastră”, explică Sânziana Râşca.
Momentan, filiala Suceava a Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României nu are un sediu, însă se speră că se va găsi o soluţie, prin mutarea în actuala clădire a Agenţiei de Tineret.
În prezent, marea problemă a cercetaşilor suceveni este lipsa liderilor, adulţii care să se ocupe de copii. Aşa se face că mai mulţi tineri care ar vrea să intre în organizaţie au fost rugaţi să mai aştepte o perioadă.
Persoanele interesate să intre în rândul cercetaşilor sunt aşteptate să-i contacteze pe liderii organizaţiei la adresa suceavascout@gmail.com.
Cercetăşia, un „microb” incurabil
Sânziana Râşca, liderul exploratorilor, este cercetaş de mai bine de şase ani de zile. Totul a plecat de la prietenul surorii sale, care era lider al organizaţiei.
„Mergeam la munte cu colegii în clasele V-VIII, iar el mi-a spus că pot pleca în cadru organizat, cu cercetaşii. Deşi acum sunt studentă la Oradea, am rămas fidelă centrului local, şi mă ocup de cercetăşie cu mare pasiune. Deja mi-a intrat microbul în sânge şi nu mai am de gând să renunţ la această activitate”, spune Sânziana Râşca.
Aceasta şi-a atras şi mama, în vârstă de 56 de ani, în organizaţie, şi spune că va continua să muncească alături de colegi pentru a oferi copiilor cât mai multe programe de calitate.
Sursa: Florin PAIU, Monitorul de Suceava